Economia Sociala Targ

Cu ocazia targului din balci Oltenita 25- 26 august 2017, echipa Asociatiei Ai vointa, Ai putere : tineri marginalizati cu probleme, asistent social, asistent manager, psiholog, Presedinte Asociatia Ai vointa, Ai putere , timp de 4 zile am incercat sa promovam economia sociala, obiectele confectionate manual. Vanzarea produselor confectionate de catre asociatia noastra a fost in valoare de 300 lei. Bani care se vor folosii in cazuri sociale si achizitia de alte materiale. In numele tuturor multumesc sprijinului acordat de Primaria Oltenita, Brother Star Desing Valeni de Munte care este unul dintre partenerii nostrii in confectionarea produselor din piele naturala, va multumim voua celor ce ati cumparat aceste produse. Multumesc echipei asociatiei care au o Vointa de fier si un suflet minunat!


Definitie
“Organizatiile Economiei Sociale sunt actori economici si sociali activi in toate sectoarele care se caracterizeaza in principal prin scopurile si prin forma lor specifica de antreprenoriat”.

Economia sociala include organizatii cum sunt cooperativele, mutualele, asociatiile si fundatiile. Aceste întreprinderi sunt deosebit de active in anumite domenii cum ar fi protectia sociala, serviciile sociale, sanatatea, bancile, asigurarile, productia agricola, serviciile de proximitate, educatie si formare, cultura, sport si activitati recreative.”

( Definitia CEP – CMAF Conferinta Europeana Permanenta a Cooperativelor, Mutualitatilor, Asociatiilor si Fundatiilor este singurul Comitet din Europa care regrupeaza si are autoritate asupra principalelor categorii de actori ai Economiei Sociale )

Economia sociala:
• Se bazeaza pe principiile solidaritatii si a implicarii individuale în procesul cetateniei active ;
• Genereaza slujbe de buna calitate si un nivel de viata mai bun ;
• Ofera un cadru care sa permita aparitia unor noi întreprinderi si noi forme de munca ;
• Joaca un rol important în dezvoltarea locala si coieziunea sociala ;
• Este responsabila social ;
• Este un factor de democratie ;
• Contribuie la stabilitatea si pluralismul pietelor economice ;
• Este formatoare de noi mentalitati care sa contribuie la atingerea unei constiinte sociale de ordin superior ;
• Corespunde prioritatilor Uniunii Europene si ale obiectivelor strategice : coeziune sociala, ocupare deplina, upta împotriva saraciei, democratie participativa, o mai buna guvernare, dezvoltare durabila.

Formele legale ale economiei sociale pot sa varieze de la o tara la alta. Totusi aceste întreprinderi se disting fata de companiile bazate pe capital prin urmatoarele :
• Suprematia individului si a obiectivelor sociale în fata capitalului;
• Calitatea de membru voluntara si deschisa;
• Controlul democratic exercitat de catre membri;
• Combinarea intereselor membrilor, utilizatorilor si/sau interesul general;
• Apararea si aplicarea principiului solidaritatii si responsabilitatii;
• Management autonom si independent fata de autoritatile publice;
• Surplusul este utilizat pentru a contribui la obiectivele de dezvoltare durabila, servicii de interes pentru membri sau servicii de interes general.

Întreprinderile sociale sunt implicate în mod deosebit în activitati care :
• Asigura realizarea infrastructurii si a serviciilor necesare pentru a face mai usor pentru altii sa înfiinteze întreprinderi mici sau sa înceapa proiecte generatoare de venit pentru comunitatile locale.
• Asigura servicii comunitare si comerciale care sa satisfaca necesitatile locale cele mai importante si mai urgente.
• Se angajeaza în activitatile de comert din care sectorul privat s-a retras ca urmare a faptului ca nu era destul de profitabil
• Actioneaza sa furnizeze unele dintre serviciile care în trecut erau asigurate de sectorul public, lupta mai degraba pentru o comunitarizare a serviciilor publice decât pentru o privatizare a acestora.
• Actioneaza intens pentru a crea locuri de munca mai ales pentru persoanele care sunt slab calificate sau pentru personele cu handicap
• Foloseste resursele umane disponibile pe plan local pentru a dezvolta proiecte locale

Se constata, de asemenea, ca Economia Sociala creaza un mediu mai sigur decât o face munca independenta obisnuita. În felul lor, întreprinderile Economiei Sociale permit cetatenilor obisnuiti sa faca ceea ce fac din 1990 cele mai mari întreprinderi: sa-si puna în comun si sa-si coordoneze resursele si aptitudinile.Ele recunosc competentele, capitalul si munca unui mare numar de indivizi si pot astfel sa dobândeasca dimensiuni care le permit sa fie competitivi în materie de productie de bunuri si de oferte de servicii.

În fine, întreprinderile Economiei Sociale pot furniza procedee practice de succes în domeniul responsabilitatii sociale si al auditului social al întreprinderilor, mai ales dupa ce Tratatul de la Maastricht a introdus o dimensiune democratica la locul de munca pentru toate întreprinderile.

În 1995, Comisia europeana a recunoscut ca 50% din populatia diferitelor state membre ale Uniunii Europene era angajata, într-o forma sau alta, în Economia Sociala. În 1999, într-un important studiu colectiv care a fost realizat de CIRIEC – International ( Centrul International de Cercetare si Informare privund economia publica, sociala si cooperatista) în cele 15 tari ale UE.
Studiul avea ca obiectiv sa analizeze rolul Economiei Sociale pe piata muncii si sa determine care ar fi structurile de ajutoare si politicile publice ce ar mari contributia pozitiva a sectorului în interes general. Dupa cum a aratat studiul, sectorul Economiei sociale reprezinta aproximativ 10% din locurile de munca totale ale UE, adica 8 879 546 de persoane încadrate cu norma întreaga în aproximativ 900 000 de întreprinderi.

Locurile de munca din sectorul Economiei Sociale s-au înmultit, în realitate, cu o rata mai ridicata decât ratele medii ale economiilor nationale. Acelasi fenomen a fost observat în cele trei categorii de locuri de munca ce pot fi întâlnite în sectorul Economiei Sociale:
• Loc de munca direct în organizatiile si întreprinderile Economiei Sociale;
• Loc de munca indirect în întreprinderile sau entitatile care depind de Economia Sociala ( de exemplu: companii surori ale grupurilor cooperatiste );
• Loc de munca indus, adica loc de munca creat sau pastrat în exteriorul organizatiilor si întreprinderilor Economiei Sociale ( lucratori independenti în agricultura, transport, comert, etc., care utilizeza serviciile cooperativelor ce îi sustin ).

Având o experienta de peste un secol, Economia Sociala contribuie activ la o economie de piata moderna si pluralista si se dovedeste a fi, prin aspectele sale economice, sociale, civile si participative, un partener de baza al Societatii.

În aceasta calitate, Economia Sociala este un colaborator important al politicilor Uniunii Europene si o parte integranta a modelului social si economic al viitoarei Uniuni Europene, dupa cum a recunoscuto fostul Comisar Sef al Comisiei Europene – Romano Prodi.

Informatii suplimentare privitor la Economia Sociala si la Responsabilitatea Sociala Corporatista

Initiative noi au fost dezvoltate pentru a face fata provocarilor actuale ( dezvoltare durabila, cresterea lipsei de implicare din partea serviciilor publice, integrare sociala, solidaritate între
generatii.)

Conceptul de economie sociala include diverse denumiri utilizate în tari diferite cum ar fi : economie solidara, al treilea sector, CMAF ( cooperative, mutual societies, associations and foundations).
La nivel european, economia sociala conteaza cu 8% din totalul companiilor europene si 10% din nr. total de angajati.

Succesul întreprinderilor din economia sociala nu poate fi masurat numai prin performanta economica ci si prin contributia ei la dezvoltarea solidaritatii, a coeziunii sociale si a legaturilor teritoriale ( regionale ).

Sunt multe tipuri de organizatii care se considera ca fac parte din economia sociala:
societati în beneficiul comunitatii – society for the benefit of the community
societati amicale – friendly society
societati reciproce,comune – mutual society
societati de consum pentru vânzare cu amanuntul – consumer retail society
cooperative de productie – workers co-operative
industrial productive co-operative
cooperative comunitare – community co-operative
întreprinderi comunitare – community enterprise
cooperative de vecinatate – neighbourhood co-operative
afaceri comunitare – community business
întreprinderi din al treilea sector – third sector enterprise
trusturi comunitare – community trust
afaceri sociale – social business
trusturi pentru dezvoltare comunitara – community development trust
asociatii pentru dezvoltare comunitara – community development association
trust de dezvoltare locala – local development trust
companii comunitare – community company
corporatii de dezvoltare comunitara – community development corporation
corporatii în beneficiul comunitatii – community benefit corporation
întreprinderi sociale – social enterprise
firme sociale – social firm
întreprinderi voluntare – voluntary enterprise
housing co-operative
community housing association
community housing trust
uniuni de credit – credit union
initiative financiare pentru dezvoltare comunitara – community development finance initiative

Responsabilitatea sociala corporatista CSR
Conceptul de responsabilitate sociala corporatista se refera la asigurarea succesului economic al unei afaceri in urma includerii problemelor sociale si de mediu in activitatea intreprinderii.
Cu alte cuvinte, inseamna a satisface cerintele clientilor in acelasi timp cu a rezolva si a indeplini asteptarile altor persoane, cum ar fi angajatii, furnizorii si comunitatea din care faci parte.
In fapt, inseamna a contribui in mod pozitiv la dezvoltarea societatii si a rezolva problemele de mediu cu care se confrunta propria intreprindere.

La intrebarea de ce sa practici “un antreprenoriat responsabil” se poate raspunde cu urmatoarele argumente:
_ acest mod de antreprenoriat este esential pentru pastrarea succesului economic si obtinerea unui avantaj competitiv datorita crearii unei reputatii si castigarii increderii oamenilor din interiorul si din afara intreprinderii
_ clientii vor un furnizor pe care sa poata conta, care sa aiba un renume pentru calitatea produselor si serviciilor oferite
_ furnizorii vor sa vanda unui client care sa revina continuu pentru aprovizionari si care sa platesca la timp
_ comunitatea vrea sa fie sigura ca intreprinderea actioneaza intr-un mod responsabil pe plan social si ca respecta mediul inconjurator
_ angajatii vor sa lucreze pentru o intreprindere de care sa fie mandri si care sa aprecieze activitatea si contributia lor.

Antreprenoriatul social a fost practicat si este practicat, in special, de micii intreprinzatori, de cei care sunt mai aproape de comunitatea lor si care vor sa fie caracterizati prin cuvintele “fac bine ceea ce fac”, adica isi respecta clientii, furnizorii, urmaresc etica angajatilor, sunt buni vecini si protejeaza mediul inconjurator.

In ultimii ani, insa, au aparut presiuni din partea anumitor consumatori, comunitati locale, autoritati de reglementare, banci, societati de creditare si asigurare care cer si impun ca produsele si serviciile sa respecte cerintele pentru un mediu mai curat si mai prietenos.

Exista mai multe modalitati prin care aceste cerinte pot fi atinse, cum ar fi:
_ investitia in cursuri de formare si perfectionare pentru angajati, beneficiul fiind atat pentru angajati cat si pentru afacerea in sine (respectiv, angajatori)
_ sustinerea unor initiative sportive, culturale, sau educationale si incurajarea angajatilor sa se implice voluntar in actiuni ale comunitatii
_ initierea unor activitati ale intreprinderii pentru conservarea mediului, ca de exemplu eficienta energetica, prevenirea poluarii, reducerea deseurilor, reciclarea.

In sensul celor spuse, o intreprindere poate colabora cu alte organizatii sau societati pentru a promova actiunile de responsabilitate sociala, pentru a participa la initiative si/sau programe finantate de guvern sau de autoritatile locale.

Cum se poate comunica resposabilitatea sociala?
In toate aceste initiative si actiuni legate de responsabilitatea sociala este nevoie de comunicare intre angajator si angajati, intre intreprinzator si comunitate. Iar acest lucru se realizeaza spunand oamenilor ce face o intreprindere in ceea ce priveste responsabilitatea sociala, oferind informatii referitoare la valorile pe care intreprinderea le promoveaza sau
despre produsele si serviciile oferite pe piata.

Faptul ca o intreprindere este un exemplu pentru alte intreprinderi poate sa ii aduca intreprinderii respective diferite beneficii care se regasesc:
_ intr-un nivel mai inalt al satisfactiei consumatorului dar si al loialitatii lui
_ o reputatie mai buna a societatii, a marcii si a produsului
_ angajati mai motivati, care dau un randament mai mare
_ legaturi mai bune cu comuniatea locala si cu autoritatile publice
_ o reducere a costurilor.

Exista diferite moduri de transmitere a mesajelor legate de responsabilitatea sociala corporatista: etichetele produselor, ambalajul, relatiile cu mass-media, publicatii periodice, evenimentele, rapoartele, afisele, brosurile, fluturasii, site-urile web, reclamele, pachetele informative sau mesajele verbale.
Mijloacele utilizate pentru transmiterea informatiei depind de grupul-tinta ales: clienti, angajati, comunitatea locala, presa locala.